Școala din Vancicăuţi (Vancicăuții Mari), clipe din istorie



"Sistemul a lucrat ca pe ţăran să îl tâmpească, iar pe intelectual să îl compromită.
Este o realitate tristă – intelectualii noştri au fost şi rămân cei mai slabi în atitudine, fricoşi, cedează uşor, să îşi menţină posturile.
Intelectualul nu are exerciţiul luptei, al greului, el s-a obişnuit cu un salariu, cu o stare bună materială şi s-a retras astfel din orice acţiune. Acum intelectualii noştri au văzut că e bine să ai o casă frumoasă, să mergi la băi, în staţiuni, în străinătate... şi nu mai au ei timp să ia atitudini de apărarea a neamului şi astfel ajung şi ţăranul şi intelectualul unelte ale "burgheziei", de pe urma cărora ei trăiesc.
Iar călugărul are o misiune grea, el e un fel de soldat aflat în linia întîi a credinţei...! El trebuie să fie pregătit să învingă, dar şi să cadă la datorie. Totul depinde de tăria rugăciunii, de puterea morală."
 Părintele Iustin Pârvu   

     Conform recensământului din 1774 satul Vancicăuți era o localitate constituită din 72 gospodării de călărași. Călărași - corp militar de slujitori ai domniei, în principal însărcinați cu paza drumurilor, a hotarelor. Călărașii ca și poștașii erau dregători domnești, din Moldova și Muntenia în Evul Mediu scutiți de impozite. 

      În 1800 au apărut primele înregistrări mitrice la biserică.

     Conform unor date școala din Vancicăuți funcționa încă din octombrie 1879.

     În 1884 în acelaşi timp cu noua biserică Sfântul Dumitru din Solun, a fost construită și școala. Școala de zemstvă din trei despărțituri (trei clase). Învățământul nu era obligatoriu, învățau numai băieții, care au atins vârsta de zece ani. Primul profesor Cobâlinii a fost de naționalitate rus. Copiii învățau a citi, a scrie, a număra. Lecțiile se predau în limba rusă.

     În 1907, 8 elevi au dat reușit examenul, conform lui Vichentie Popescu. 

     Până în 1912 au frecventat școala 1152 persoane, 1012 au fost eliminați, doar 140 au absolvit școala: 133 băieți, 7 fete.

     În 1912 erau 188 copii de vârstă școlară: frecventau 63 copii (57 băieți, 6 fete). În timpul controlului au fost prezenți 24 elevi: 20

băieți, 4 fete. Examenul l-au susținut 6 elevi. Patronul școlii era Edmund Sobolevschi, medic de zemstvă.    

     În anul de învățământ 1914/1915 școala frecventau 81 copii (69 băieți, 12 fete).

     În 1921 se deschide şcoala primară de patru ani, condusă de directorul Dumitru Gheorghe fiul lui Nicolae. Soţia sa, Elena fiica lui Timofte – rusoaică, deasemenea a fost profesoară. Elevilor din clasa întâia le preda Gheorghe Dumitru în limba română. Se studiau: citirea, scrisul, matematica, desenul, muzica.

     Deoarece în şcoală erau doar două camere, copiii învățau într-o cameră, iar profesorul trăia cu familia sa în alta. Această şcoală a existat până în 1923.

      În 1927 este construită o şcoală nouă. 

      Din 1929 profesor devine Ignatovici Alexei. În același an pe baza şcolii primare a fost deschisă Şcoala agrară, care lucra în timpul iernii. Această şcoală pregătea specialişti pentru agricultură: agronomi, medici veterinari, grădinari, economişti, zootehnici şi se subordona județului Hotin. Învăța un grup de băieţi în vârstă de 17-19 ani. Veniau pentru a preda lecţii specialişti din Hotin. Se studiau următoarele obiecte: religia, limba română, matematica, geografia, istoria, chimia organică, fizica ș.a. Această Școală agricolă a existat până în 1935.

     După Moțoc, director de şcoală a fost Negruțac.

     Din 1933 până în 1939, director de şcoală a fost Cucu Iacob fiul lui Teodor. În acest timp a fost deschisă clasa cincea externă. În clasă studiau 20 elevi. În afară de citire, muzică, desen băieții învățau prelucrarea lemnului, iar fetele a țese. Instruirea nu era obligatorie. Învățau numai cei care au aveau posibilitatea.

     La 1 septembrie 1940 a început să lucreze școala de șapte ani, de zi și serală. Într-o scurtă perioadă a fost creată celula locală de comsomoliști. Au început represiunile.

     În 1946-1947 Bucovina de Nord şi Basarabia au suferit de foamete.

     În anul şcolar 1946-1947, directorul şcolii a fost Babii Alexei fiul lui Simiom. După el Gulipac Ivan fiul lui Vasile. În 1948-1950 director a fost Plohoi Alexei fiul lui Sava specialist de matematică. Până în 1952, şcoala era condusă de Babiuc Valentin fiul lui Teodor, apoi de Gonciarov Pavel fiul lui Teodor.

     Școala de șapte ani a existat până în 1951. În perioada 1951 - 1961, Şcoala din Vancicăuți a fost școală medie completă. Aici învățau copii din satele vecine: Cerlena,  Șendreni (Dranița), Costiceni, Tărăsăuți. Numărul elevilor a crescut. Director în anii 1952-1957 a fost Ricacevski Leonid fiul lui Nicolae.

     În 1957 director de şcoală devine prima femee din istoria şcolii, Luciac Daria fiica lui Nicolae, în vârstă de 28 ani. Între timp proiectul noii școli „migrează” la Costiceni, din 1961 până în 1999 elevii din Vancicăuți terminau treapta III (școala completă) la Costiceni sau Noua Suliță... În 1961 director devine soţul ei, Luciac Aurel fiul lui Gheorghe. La 27 iunie 1968, după o boală îndelungată a plecat din viaţă la vârsta de 39 de ani, Luciac Daria. 25 de ani (1961-1986), un record pentru şcoală director a fost Luciac Aurel fiul lui Teodor.

     În anii 1986-1995, director a devenit Cucerevâi Valerii fiul lui Sergiu.

     Școala se mândrea cu 287 absolvenți ce au obținut  studii superioare, printre care: 123 învățători, 53 medici, 32 ingineri, 17 agronomi, 16 economiști, 32 de alte specialități și 276 absolvenți cu studii medii speciale, ce s-au putut realiza în viață pe întregul spațiu al fostei URSS.

     Din anul 1991, satul Vancicăuții Mari face parte din raionul Noua Suliță, regiunea Cernăuți, din cadrul Ucrainei independente.

     În decembrie 1995, Cucerevâi Valerii fiul lui Sergiu devine şef a Secției raionale de învățământ. Director devine Costin Aleftina (Ana) fiica lui Ion. Ea devine al 14 director în istoria școlii și a 2 femeie director. În anul de învățământ 1999/2000 școala din Vancicăuți devine din nou Școală de Cultură Generală de treapta I-III. Din cauza lipsei cabinetelor, pentru clasele 10 și 11, au fost folosite ca clase, două camere din Muzeul Satului.  Costin Aleftina (Ana) fiica lui Ion a fost director până în ianuarie 2001.

     Din anul 2001 director devine Prisacar (Marco) Aliona fiica lui Victor la vârsta de 24 ani. La 8 noiembrie 2001, de hramul satului, înainte de alegerile în parlamentul Ucrainei, și-a deschis ușile sale noua şcoală (400 elevi), construcția căreia a început în 1989. La ceremonie nici nu a fost invitat Vladimir Chiril fiul lui Alexei, fost președinte al colhozului, atunci deputat în Sfatul Suprem al Ucrainei. Anume colhozul a început construcția școlii, dar o deschidea Mihai Bauer fiul lui Iosif, șef pe învățământul regional, contracandidatul lui Vladimir Chiril. La alegeri pe circumscripția electorală a învins Mihai Bauer, însă la Vancicăuți el a cedat lui Vladimir Chiril, care a devenit deputat după lista Partidului Comunist al Ucrainei.

     Din motivele expuse mai sus, după  alegerile parlamentare,  nici unul din cei doi deputați nu a ajutat la terminarea construirii și darea în expluatare a școlii. Deși în altă campanie electorală, Teofil Bauer (fratele lui Mihai Bauer) declara, că a construit printre altele și școala din Vancicăuți, care nu este terminată nici în prezent.

     Conform recensământului populaţie din 1930 numărul locuitorilor satului Vancicăuții Mari era de 2.745, satului Vancicăuții Mici era de 853 locuitori, cătunului Vancineț era de 315 locuitori, iar conform recensământului populaţiei din 1989 numărul locuitorilor satului Vancicăuții Mari era de – 2.738 locuitori, cătunului Vancineț era de 344 locuitori (dintre care 1 „român” și 119 „moldoveni”).

     Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Vancicăuții Mari era vorbitoare de română (88,97%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (9,99%), alte limbi (0,96%). [5] În prezent, satul conform datelor statistice are o populație de aproximativ 2.650 locuitori, dintre care mulți trăiesc și lucrează în statele Europei de Vest: Italia, Spania, Portugalia, Franța ș.a.

     În anul de învățământ 2006/2007 directoarea Prisacari (Marco) Aliona a lui Victor a deschis prima clasă cu limba de predare ucraineană cu literația B. Apoi a fost închisă școala primară cu limba de predare ucraineană din Vancineț - cătun din Vancicăuții Mari. Următoarele clase ucrainene erau cu litera A. Numărul de ore repartizate la obiectul de studii limba ucraineană în ambele clase este egal și se prevede mărirea numărului de ore la ucraineană pentru  clasele cu limba de predare română.

     În anul de învățământ 2008/2009 a fost deschisă numai o clasă 1, cu limba de predare ucraineană de (18 elevi).

În perioada de încălzire, rareori temperatura din clase se ridică peste +15˚ C... În mod experimental s-a aflat, că sistemul de încălzire a școlii, lucrând la nivelul maxim, consumă 4000 kW pe zi. Pe lângă aceasta cantina și restul utilajelor din școală consumă până la 5000 kW pe lună. Deci  școala poate consuma peste 120000 kW, dar deoarece iernile la noi sunt blânde limitul totdeauna a fost mai mic. Limitul de energie electrică în octombrie, noiembrie 2016 a fost 85000 kW, deoarece nu s-a folosit, în decembrie a fost micșorat până la 82500 kW, din ianuarie 2017 a fost micșorat până la 80000 kW.

În octombrie 2017 au fost folosite mai puțin de 3000 kW din 80000 kW (încălzirea școlii a început din noiembrie), în noiembrie 2017 au fost folosite puțin mai mult de 66000 kW, în decembrie au fost folosite aproape 57000 kW. În 2018 încălzirea școlii a început din 10 ianuarie de la +8˚C. Temperaturile fixate în cabinete erau mici necătând la faptul că afară erau ˗2˚C.

Până în 2014 încălzirea începea pe 15 octombrie și se termina pe 15 aprilie. În anul 2018/2019 a început pe 9 noiembrie. Cei care, au "demnitate", nu simțesc frigul. În școală va fi frig atât timp, cât părinții vor accepta faptul dat...

     În anul de învățământ 2015/2016 elevii clasei 1 A cu limba de predare română, au început să studieze prima limbă străină – limba engleză (până atuci prima limbă străină era numai – limba franceză).

     În anul de învățământ 2017/2018 au fost unite clasa 7 A cu limba de predare ucraineană și clasa 7 B cu limba de predare română, astfel s-a format clasa 8 cu limba de predare ucraineană.

     În anul de învățământ 2018/2019 au fost unite clasa 4 A cu limba de predare ucraineană și clasa 4 B cu limba de predare română, astfel s-a format clasa 5 cu limba de predare ucraineană. În 2018/2019 din clasele 9 A cu limba de predare ucraineană și 9 B cu limba de predare română – a fost formată clasa 10 cu limba de predare ucraineană. În 2018/2019 s-a format numai o clasă 1 cu limba de predare ucraineană 18 elevi.

În 2019/2020 s-a format numai o clasă 1 cu limba de predare ucraineană 18 elevi.

     Când s-a deschis prima clasă cu limba de predare ucraineană, unii spuneau că aceasta va ajuta elevilor să obțină studii superioare pe contul statului Ucraina, alții spuneau că scopul este ucrainizarea forțată a românilor și scăderea nivelului de cunoștințe.

    Din cele trei promoții ale claselor  cu limba de predare ucraineană, elevii nu au fost în stare să susțină “testarea independentă finală” la nivelul destul pentru a învăța la locurile finanțate de bugetul statului Ucraina, deci sunt nevoiți să învețe pe contul părinților, sau ca unele eleve eminente să învețe în România.  Acest rezultat se lămurește prin faptul că elevilor le este greu să  învețe obiectele de bază în limbă străină, fapt marcat și de Lilia Grinevici (în trecut Ministrul educației din Ucraina). Copiii sunt nevoiți în clasa 1 să învețe a scrie în ucraineană și din clasa 2 în limba maternă.  Apare astfel efectul studierii limbilor străine.   

     Practica când copiii acasă vorbesc în română, iar studiază în “ucraineană”,a făcut ca  elevii să  converseze  între ei în limba “rusă” și a dus la scăderea în general a nivelului cunoștințelor.



     La momentul dat, în Școala de Cultură Generală de treapta I-III Vancicăuți învață 206 elevi   17 clase, dintre care: clasele  3 A, 4 A, 5 A 7 B, 8 B, 9 B (37 elevi cu limba de predare română), iar clasele 1, 2, 3 B, 4 B, 5 B, 6, 7 A, 8 A, 9 A, 10, 11 (169 elevi cu limba de predare ucraineană)...



Detalii pe:
https://vancicauti.blogspot.com
https://www.facebook.com/pg/vancicautiimari/posts/
https://www.youtube.com/c/vancicauti
https://www.facebook.com/Vancicauti
https://www.instagram.com/vancicauti
https://ok.ru/profile/574857646514
https://vk.com/vancicauti
https://twitter.com/Vancicauti
https://t.me/Vancicauti






Fotografie din partea de nord a școlii «țariste» de 3 secții (clase), deschise în 1884. În cadru unul din primii directori ai școlii, familia sa și un vecin de lângă școală.
Elena Timofeevna (soția directorului), Roman Postolache (Nițoc) (vecin de lângă școală), Gheorghii Nicolaievici (director), fiica Alea și fiul Fanea.
Bătrânul Roman Postolache la vârsta de 95 ani povestea despre viața din perioada turcilor.
- la Vancicăuți.

























Colectivul pedagogic în anii 50 ai sec. XX




 Prima directoare, Luciac Daria fiica lui Nicolae și soțul ei Luciac Aurel fiul lui Teodor



Colectivul pedagogic în anii 70 ai sec. XX



22.05.1977    30 ani de la crearea colhozului





01.09.1988


Colectivul pedagogic în anii 90 ai sec. XX



01.09.1993





27.05.1997








24.05.2012


2012


2012


04.10.2013







26.09.2017

23.06.2018





Video Vancicăuți Ziua învățătorului

Video Vancicăuți Ziua școlii 

Video Vancicăuți Ultimul Sunet 

Video Vancicăuți Seara de absolvire 

Comentarii